Damian Hâncu martorul omorului lui Valeriu Boboc

“După ultimele mărturii, în care declar deschis că sunt martorul ocular al morţii lui Valeriu Boboc, am contactat organele de drept franceze să aflu dacă aş putea dispune de protecţie în cazul în care aş reveni în Moldova. Organele de drept franceze m-au avertizat, încă o dată, că voi beneficia de protecţie atâta timp cât mă voi afla pe teritoriul Franţei“, spune Damian Hâncu referindu-se la posibilitatea de areveni în ţară pentru a oferi organelor de drept detalii despre evnimentele din aprilie anul trecut". 

Tânărul care acum este student în Franţa se arată surprins de faptul că nu se vorbeşte aproape deloc şi despre celelalte victime. Acesta spune că şi rudele lui Ion Tâbuleac, Eugen Ţapu, Maxim Canişev ar cunoaşte detalii despre moartea acestora, dar că nu doresc să le dezvăluie pentru că nu se simt protejati.

“Da, sunt martorul omorului lui Valeriu Boboc, dar nu singurul! Organele de drept din RM deţin de 1 an informaţii concrete, imagini video. Eu, abia acum înţeleg de ce eram căutat la căminul studenţesc, după ce m-au eliberat pe 10 aprilie 2009. De ce eram urmărit cât am stat în Moldova? De ce am fost ameninţat cu moartea? De ce am fost urmărit la Bucureşti pe 9 martie 2010? Şi de ce au fost întreprinse şi alte intimidări atât în adresa mea cât şi a familiei mele? Acum îmi este clar. Am fost urmărit pentru că cei din organele de drept din RM aveau imagini video, în care se vede clar că sunt bătut la câţiva paşi de Valeriu Boboc, când acesta îşi dă ultima suflare”, spune Damian Hâncu.

Acesta mai menţionează că nu a ştiut de existenţa imaginilor făcute recent publice de către autorităţi. “Nnu ştiam pâna la vizionarea lor că, de exemplu, fostul Comisar de Chişinău, Iacob Gumeniţă, a tras cu piciorul în mine. Ce puteam vedea atunci când, ghemuit, cu faţa lipită de asfalt, îmi apăram capul de loviturile criminalilor? În acele momente, un simplu reflex de apărare mi-a salvat viaţa, dacă e să amintesc că Valeriu Boboc şi Ion Ţâbuleac au murit în urma unor lovituri puternice în cap”, mai mărturiseşte tânărul.

“Chiar dacă imaginile video cu maltratările tinerilor din PMAN în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 sunt tragice, acestea par a fi neînsemnate în comparaţie cu actele de tortură şi viol din comisariatele de poliţie”, mai spune Damian Hâncu.

sursa: www.unimedia.md

Ion Perju acuzat oficial pentru moartea lui Valeriu Boboc

Procuratura Generală i-a înaintat astăzi, 7 aprilie, lui Perju Ion învinuirea sub aspectul vătămării intenţionate grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii care a provocat decesul lui Valeriu Boboc. Polițistul a fost arestat pentru 15 zile.

Potrivit serviciului de presă a Procuraturii Generale, ieri procurorii secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale a Procuraturii Generale au reţinut un colaborator al Comisariatului General de Poliţie, bănuit de săvîrşirea la 8 aprilie 2009 a omorului cetăţeanului Valeriu Boboc.

Judecătoria sect. Centru a examinat demersul procurorului şi a aplicat în privinţa învinuitului măsura preventivă sub formă de arest pentru 15 zile. Prin demersul înaintat procurorii au solicitat arestarea învinuitului pe o durată de 30 de zile, motiv pentru care vor contesta încheierea judecătorului de instrucţie.

UNIMEDIA amintește că primarul general, Dorin Chirtoacă, a declarat pentru UNIMEDIA ieri, 6 aprilie, că Ion Perju, polițistul în civil, este cel care l-a lovit primul pe Valeriu Boboc.

"Alte două persoane, care îl lovesc pe Valeriu Boboc, sunt de la comisariatul de polițe de la Ciocana. Mai este o persoană de la "Fulger". Ulterior, își face apariția Ghenadie Floreac. Sunt imagini și cu Saachian, care aparent îl lovește pe Valeriu Boboc. Există și alte informații, dar care nu pot fi făcute publice, în interesul anchetei", a mai precizat Chirtoacă.

Amintim că, anterior, liderii AIE au declarat că deja se cunosc câteva persoane, care sunt bănuite că ar fi vinovate de moartea lui Valeriu Boboc.

sursa: www.unimedia.md

"Apărătorii legii"

sursa: www.zdg.md

Masacrul din 7 spre 8 aprilie 2009

La un an de la tragicele proteste din 7 aprilie, an în care actuala și fosta guvernare s-au acuzat reciproc de organizarea acelor evenimente, dezvăluiri inedite ies la suprafață, odată cu niște imagini video, prezentate de președintele interimar Mihai Ghimpu.

Imaginile video, realizate cu o cameră de supraveghere, fixată pe clădirea Guvernului, arată clar cum aproximativ 300 de polițiști cu scuturi și bâte, de colaboratori ai Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, precum și polițiști în civil, au descins în Piața Marii Adunări Naționale, atacând tinerii care se mai aflau în Piață la acel moment, după miezul nopții din 7 aprilie. Cadrele fixate de camera video arată cazuri de groază, cum tinerii sunt loviți cu bâtele și cu picioarele, după care sunt urcați în mașini și duși din PMAN.

În imagini este văzut și șeful Poliției Municipale de atunci, Iacob Gumeniță, după cum susține Mihai Ghimpu. În imagini, fostul șef al Poliției Municipale se apropie de tinerii care zăceau pe jos și îi lovește pe trei dintre ei cu piciorul.

Un cadavru în piaţă

În aceste imagini se vede și cadavrul unui tânăr care zace la pământ, în fața Arcului de Triumf, iar apoi este urcat într-o Niva de culoare deschisă și dus în direcția sectorului Buiucani. Potrivit lui Mihai Ghimpu, acesta este anume cadavrul lui Valeriu Boboc, pentru că anterior „și polițiștii au recunoscut că l-au găsit în Piață”. Potrivit imaginilor, toți polițiștii de la Fulger, cei cu scuturi și cei în civil, s-au retras din PMAN.

„Este clar că în acel moment în Piață nu mai aveau loc dezordini în masă, ci doar niște tineri stăteau la foc și discutau. Era nevoie de asemenea acțiuni?” – întreabă retoric Ghimpu.

„Potrivit investigațiilor noastre, printre polițiștii care au atacat tinerii din Piață în acea noapte, au fost implicați polițiști din mai multe secții de poliție, printre care de la Combaterea Crimei Organizate, Poliția Antidrog etc.”, a declarat primarul Chirtoacă.

Președintele interimar, Mihai Ghimpu, și primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, susțin că au identificat o parte dintre polițiștii care au atacat tinerii. Totodată, Ghimpu și Chirtoacă precizează că aceste informații sunt doar presupuneri, iar ancheta urmează să stabilească dacă se vor adeveri.

Numele polițiștilor care au participat la acţiunile din noaptea de 7 aprilie, menționați de Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă sunt:

ex-comisarul municipiului Chișinău, Iacob Gumeniță;
fostul comisar de Botanica și actualmente comisar de Cimișlia, Pavel Voicu;
inspectorul Poliției Criminale, transferat în comisariatul Botanica, Nicolae Cicariov;
inspectorul Poliției Criminale, Vitalie Gorea;
șeful Serviciului combatere furturi auto din cadrul CGP, Roman Chilari;
șeful de sector la Piața Centrală, Octavian Sârbu;
inspectorul CGP, Andrei Covaci;
inspectorul CGP, transferat la Drochia, Ghenadie Floreac;
colaboratorul departamentului misiuni speciale, Ion Bacliș;
inspectorul CGP, Natalia Sunchevici;
colaboratorii CGP, Vasile Gorceag, Dorel Roșca, Andrei Covaci, Ghenadie Bosâi, Serghei Gorea, Victor Erșov și Alexei Gheorghe.
sursa: jurnal.md

Înfiinţarea Mişcării 7 aprilie

Pe 7 aprilie 2010 v-a avea loc înfiinţarea mişcării de tineret 7 aprilie care va monitoriza desfăşurarea reformele şi democraţiei în stat. Convocarea mişcării Organizaţiei 7 aprilie şi înregistrarea ei oficială la Ministerul de Justiţie ca ONG.
Mişcarea va inainta următorele cerinţe, care urmează a fi îndeplinite de către Alianţa pentru Integrare Europeană:

1. Aderarea la U.E. şi ieşirea din CSI. Obţinerea dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor R.Moldova.
2. Înfiinţarea consiliului Mişcării 7 aprile care va fi constituit din societatea civilă.
3. Interzicerea partidelor extremiste şi teroriste, comunist, fascist şi alte formaţiuni de acest generic şi în mod special partidul comuniştilor din R.Moldova, succesorul partidului comunist din RSSM, partid care continuă practicile autoritare, totalitare, extremiste, antistatale şi antinaţionale.
4. Oficializarea limbii române ca limbă de stat.
5. Adoptarea legii lustraţiei.
6. Accesul societăţii civile la televiziunea publică şi libera exprimare în contextul emisiunilor tip Hyde Park, Vocea Basarabiei, cu dezbateri libere. La televiziune şi Radioul Naţional sa fie oferită o oră în fiecare zi pentru dezbateri interactive.
7. Adoptarea unei constituţii europene ce reflectă cerinţele poporului numai prin referendum şi care pote fi modificată numai prin referendum.
8. Inaintarea cererii către U.E. de către socetatea civilă a R.Moldova să nu fie incălcate drepturile omului la libera circulaţie pe teritoriul Europei, nu mai tolerăm izolarea şi încălcarea drepturilor cetăţenilor R.Moldova.
9. Va propune termenul de îndeplinirea cerinţelor către Alianţă până la 31 iunie după care vom convoca Marea Adunare a Mişcării 7 aprilie.
10. Revizuirea privatizărilor făcute în Republica Moldova.

Noi am creat o pagină nouă în istoria Republicii Moldova, 7 aprilie care a devenit începutul creării unui stat de drept cu aspiraţii Europene.
Acesta este un model care se poate modifica şi adăuga dar ideia mişcării 7 aprilie trebuie să fie pusă nu în cuvinte ce în faptă.
© tussar